În primăvara anului 1929, la Bucureşti ia fiinţă primul Club Rotary din România, din iniţiativa lui Christian Penescu-Kertsch, care a devenit şi cel dintâi preşedinte. Acesta este urmat imediat de cluburi Rotary în două mari oraşe ale ţării – Cluj şi Timişoara. Scopurile şi idealurile rotariene sunt înţelese şi acceptate de elita intelectuală a ţării, din toate domeniile de activitate – ştiinţă, artă, afaceri – rezultatul fiind înfiinţarea a încă şase cluburi la Arad, Braşov, Câmpina, Cernăuţi, Iaşi şi Ploieşti. Cu nouă cluburi, în anul 1936, se creează Districtul românesc, care primeşte numarul 84.
Efectul activităţilor şi acţiunilor rotariene începe să se vadă pe întreg teritoriul ţării. Rotary românesc interbelic s-a ocupat de proiecte educaţionale şi din domeniul sănătăţii copiilor, de căutare de locuri de muncă pentru tineri bolnavi sau cu handicap, dar şi de construcţia unui refugiu pentru schiori în munţi. Dar, în plin avânt, mişcarea rotariană este interzisă, în 1939, de catre regimurile autoritare în toată zona central-est-europeană.
Formarea noului District 2241
În anul 1992, cu sprijinul rotarienilor francezi, se reînfiintează Clubul Rotary Bucureşti. Ca şi prima dată, el va fi urmat imediat de cluburile din Cluj şi Timişoara, pentru ca în luna iunie 1996 să existe în România 13 cluburi, care faceau parte din Districtul 1160 din Paris.
La 1 iulie 1996, România depaşeşte o a doua barieră, fiind definită de Rotary International drept “zona de expansiune rotariană”, împreună cu Republica Moldova. Tot Comitetul international îl desemnează pe rotarianul elveţian Jorg Tschopp drept “administrator prezidenţial pentru expansiune”. Rezultatul este impresionant: în mai puţin de trei ani, numarul cluburilor ajunge la 30.
Se înregistrează şi două premiere absolute : primul Club Rotary la Chişinau şi cel de-al doilea club de gen într-un oraş românesc, în capitala înfiinţându-se şi Clubul Rotary Bucuresti-Continental. Acţiunile rotariene au adus în România şi Moldova aproape şase milioane de dolari în şase ani, drept pentru care reobţinerea statutului de district a devenit un imperativ.
Acest eveniment s-a petrecut la 1 septembrie 1999, când comitetul Rotary International şi preşedintele Carlo Ravizza au decis că, în România şi Republica Moldova, cluburile Rotary vor face parte din propriul lor district, numarul 2241. Dupa Polonia (1998), Cehia si Slovacia (reunite într-un singur district în 1999), a fost rândul ţării noastre să aibă propriul district, onoare de care nu s-a mai bucurat nici o altă ţară din estul Europei.
- Google
- YouTube